Reforma administrației publice locale urmărește crearea unor primării mai puternice, care să aibă resursele necesare pentru a oferi servicii mai bune și a face proiecte importante în comunități. Serviciile rămân în localități, iar fostele administrații raionale devin regiuni, cu mandat mai restrâns, costuri administrative mai mici și mai puțină birocrație. Rolul regiunilor este să sprijine cooperarea dintre primării în realizarea investițiilor regionale majore.

În urma procesului de amalgamare, Republica Moldova va avea 273 de primării. Populația medie a unei primării înainte de amalgamare era de circa 1900 de oameni, acum - după amalgamare - va fi de circa 6700 de oameni. Unele primării nou formate vor avea populații chiar și de 5-8 ori mai mari decât localitățile înainte de amalgamare. Noile primării vor primi stimulente financiare pentru investiții locale. În procesul de reformă, au fost consultate circa 115 000 de persoane în cadrul a peste 1.200 de întâlniri cu cetățenii.

La nivelul II de administrație locală, cele 32 de raioane actuale vor fi reorganizate în trei regiuni – Nord, Centru și Sud – și municipiul Taraclia. Municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual, iar UTA Găgăuzia își va păstra statutul special. Regiunile se vor concentra pe dezvoltare regională, cooperare între localități și proiecte comune, în timp ce serviciile pentru cetățeni vor rămâne cât mai aproape de oameni. Serviciile aflate anterior în subordinea administrațiilor raionale vor fi administrate fie de primării, fie de structurile teritoriale ale administrației centrale.

Harta interactivă prezintă noua organizare administrativ-teritorială și permite explorarea viitoarelor primării și regiuni, precum și a principalelor date despre acestea.